impresii


Remember Scoala de Iarna (Corneliu Anita)


Nu e greu de exprimat ce a insemnat pentru mine Scoala de Iarna Nahannycamp. Pot sa spun ca am invatat multe lucruri noi si am cunoscut oameni faini cu care m-am simtit foarte bine.  Nu as fi crezut niciodata ca eu voi face alpinism. Recunosc ca nu am avut nici un moment de frica sau neliniste avand multa incredere in Dan la filaj. In pestera, unde mi-a fost frig desi m-am imbracat cu tot ce aveam si la coborare, cand mi s-a rupt rucsacul, am invatat cat de mult conteaza echipamentul... Mi-a placut si la Cornel, care ne-a oferit o lectie de biologie-geografie deosebita.
In Tarcu imi pare rau si acum ca nu am putut ajunge.
Aplicatia din Retezat m-a bucurat in primul rand ca a fost prima mea urcare pe munte iarna, in zapada mare. M-a suprins norocul pe care l-am avut cu zapada semi inghetata si ca fara schiuri de tura, fara rachete si coltari am reusit sa urc asa mult. Peisajul a fost superb.
Mi-a placut si mi-am dat seama cat de mult conteaza micile placeri, oamenii deosebiti , voiosi , gandul la clatite si "ceremonia" cu mancatul la comun.
In concluzie, am invatat foarte  multe lucruri la cursurile teoretice si la cele practice. S-au deschis pentru mine noi orizonturi: mersul la munte iarna, alpinismul, mersul la munte pentru mai multe zile. Locurile au fost  noi si minunate. M-au ajutat mult discutiile cu ceilalti si ca ne incurajam reciproc. Acum stiu mai bine ce inseamna echipamentul si ca muntele trebuie respectat si admirat pentru toata frumusetea lui.  Excursia trebuie planificata cu ratiune in tot ce inseamna ea: hrana, apa, echipament, vreme, colegi, traseu..
Multumesc Dane ca mi-ai dat incredere in mine si mi-ai aratat ce inseamna aventura in siguranta.

Corneliu Anita


Remember Școala de Iarnă 2012 (Dan Tomca)


Până la urmă nu e chestia doar de amintiri, ci și de alte lucruri care rămân.
Evident, intri pe un teren subiectiv - și până la urmă acesta este cel care contează. Ce mi-a plăcut mie:
Mai întâi atmosfera grupului: o prezență epurată de orgoliile care apar  pe bază de experiență,  performanță și tot așa. Apoi, seriozitatea (conturată desigur și de poante și calambururi "serioase"- gen alpinol)  nelipsită însă de căldura și buna dispoziție a fiecăruia. Grupul în sine, oameni faini plus ceea ce consider eu (fără a fi misogin) un raport echilibrat între sexe pentru o ieșire undeva.
Cursurile teoretice: un stil pentru cercetași dar numai potrivit pentru oamenii mari și imaturi cum suntem.
Cursurile practice:  minunate. La Crăciunești de exemplu,  am văzut ce înseamnă atmosfera grupului , să păstrezi timp de o zi întreagă o atmosferă faină pe cea mai rea vreme. Îți trebuie mult entuziasm  pentru asta. Mi-a rămas imaginea din prima seară, după 8 ore de ploaie, cu totul uzi, mirosul de benzină și vin reînviind casa bătrânească în care ne înghesuiam, grinzile care abia mai țineau zecile de haine puse la uscat... desigur, pentru cei ce trăiesc asta în fiecare zi nu mai e nimic idilic în asta. Oamenii de munte au probabil și o nostalgie neîmplinită - tocmai acest dor de casă îi mână afară din casă, ca la grecii antici - călătoreau ca să aibă (de) unde se întoarce.
Tot cu ocazia asta am înțeles mai bine diferența între alpinism și cățăratul la sală pe care personal în consider folositor atâta timp cât nu rămăi doar la el; altfel e ca un fel de rebus pe care îl tot dezlegi rămânând  însă la nivelul de revistă.
Apoi, echipamentul: îți oferă siguranță. Deși un artist bun poate picta cu orice, totuși nu va rămâne toată viața la niște instrumente de 2 lei. Cu toate astea, nu poți avea și cel mai bun echipament de munte, și cea mai bună biță și schiuri scumpe etc, dacă nu cumva ești un băiat de bani gata sau un tip de succes pentru care banii nu contează. E bine să folosești la maximum  ceea ce ai și abia după ce simți o limitare, o constrângere REALĂ a unui echipament să treci la altul mai scump. Lucru perfect valabil și pentru fotografie.
Chiar și remember-ul acesta e un exercițiu bun de a-ți așeza propriile gânduri. Îmi povestea mama că în anii UTC-iști țineau jurnale de drumeție în excursiile cu școala. Cred că e o chestie faină.
Nu știu dacă amintirile mele sunt ceva de publicat. Până atunci, grijă la alpinol si zile frumoase pe munte!

Dan Tonca


Remember Scoala de Iarna (Alin Ciula)


In scoala lui Dan am realizat ca o zi mohorata, cu vreme execrabila (ploaie, lapovita, ninsoare, frig) se poate transforma  intr-o experienta deosebita, utila si totodata captivanta in functie de ceea ce-ti propui sa faci, de deschiderea pe care o ai atat fata de noi provocari cat si fata de oameni (grupul cu care esti), si bineinteles de doza de motivatie. Am reinvatat sa am rabdare…
Am invatat ca atunci cand echipamentul incepe sa paraie, e cazul sa-l verific inainte de a-mi da drumul…
Am invatat ca niciodata nu e prea tarziu sa ma reintorc la o mai veche pasiune…
Dupa luni intregi de curs teoretic asiduu...Dupa ateliere sofisticate, practice dar extrem de dificile, in niste conditii inimaginabile pentru muritorii de rand...
Dupa ce am tras ca niste eroi in teren si am dat tot ceea ce eram in stare, pana si sufletul din noi...
Dupa ce am infruntat stihiile naturii: ploaie, lapovita, viscol, ceata, frig,  zapada, sete...
Dupa ce am muncit in cateva zile cat altii in ani, de a iesit si untul din noi...
Dupa ce am invatat intr-o iarna cat altii in zece...
Dupa ce ne-am storcit creierii cu complicate probleme de conduita si etica montana...
Dupa ce am sapat ca si cartitele grote in zapada si am reusit tot atunci sa scapam in extremis de o cadere in prapastie oprindu-ne cu pioletul pe pante inghetate, sa ne asiguram retragerea folosind piese de echipament pe post de ancore, dupa ce am reusit sa salvam in timp record colegii ingropati in avalansa (si asta, doar datorita experientei acumulate pana in momentul respectiv), am incheiat intr-un final Scoala de Iarna Nahannycamp.
La examenul din Retezat, lucrurile au stat cu totul altfel…
Am pasit cu incredere si pe deplin antrenati in regatul alpin al zapezii! What a feeling! Caci asta a fost pentru cei mai multi: o expeditie initiatica si atent pragatita in tainele muntelui - iarna.
Retezatul (varful - iarna), tinta suprema si de neimaginat pentru unii dintre noi cu ceva vreme in urma, era acolo impasibil si ne astepta cu vreme buna si multa zapada.
A fost un succes!

Alin Ciula



Desi il cunosc pe Dan Glazer de 19 ani si am fost cu el in multe ture montane, pot sa zic ca la fiecare noua iesire sau nou curs teoretic pe care il tine raman impresionat de ceea ce face, zice si ne arata. Cu siguranta ca mai sunt si altii care ar putea sa predea ce invatam in scolile sale (iarna, primavara, etc.), sau ne-ar putea duce in ture montane asemanatoare, insa nu cred ca atmosfera pe care el reuseste sa o creeze ar fi aceeasi. Toti cei ce am fost cu el pe munte cred ca pot spune ca a fost nu doar instructiv, dar si distractiv, nu doar informativ, ci si educativ. Desi multi isi spun “oameni ai muntelui”, in caracterul lor nu se vede smerenia pe care spunea Dan ca ar trebui sa ti-o insufle muntele, ei fiind manati de orgolii si palmares. Cu Dan e cu totul altceva, te simti respectat, oricat de handicapat ai fi in privinta pregatirii fizice, si mai ales, te simti in siguranta. Nu voi uita niciodata ziua cand am facut Creata Vartopel-Arpasel (vara) si ne-a prins o furtuna cu tunete si trasnete in mijlocul traseului. Eu am intrebat daca nu ar trebui sa rapelam urgent la vale, insa el a raspuns calm cu nu avem alta iesire din traseu decat facandu-l tot. De atunci am trecut prin multe situatii de criza, nu neaparat la munte, si imi amintesc mereu ca in fata greutatilor nu trebuie sa rapelezi urgent la vale, ci sa le infrunti pana la capat. Multumesc, domnu’ ghid montan, pentru toate iesirile de pana acum, pentru toate momentele vesele (unele fiind imortalizate in filmele noastre) si pentru tot frumosul pe care l-am putut absorbi in aceste iesiri.

Ernest Valea



Eu nu aveam niciun fel de așteptare de la Scoala de Iarna, pentru că nu aveam experiența unui astfel de curs și neștiind la ce să mă aștept nu mi-am bătut capul.
Am considerat că oricum ar fi, sigur nu îmi va dăuna.  Bazele mele teoretice în ceea ce privește muntele erau aproape de zero la momentul respectiv, astfel că orice informație și aplicație practică  urma să constituie ceva în plus față de ceea ce știam.  Poate singura așteptare pe care o aveam era aceea de a întâlni oameni de care să mă lege aceeași plăcere de a explora în mod civilizat cărări de munte. Iar cel mai mult poate,  îmi doream ca prin acesta Scoala de Iarna să capăt o anumită independență fata de prieteni - aici mă refer în mod special la cei de sex masculin.  De multă vreme îmi doream sa pot  merge la munte doar cu o prietenă, să nu depindem de programul  băieților,  să ne descurcam si singure.

Atât la Crăciunești și la Cuntu, cât și de-a lungul întregului program, am învățat multe. Pe unele le mai știam  Pe altele le-am ignorat de multe ori. Desigur, am primit  multe informații tehnice cu care nu mă mai intâlnisem până la scoala ta

Printre altele mi-ai reamintit că muntele este o entitate care trebuie respectată, iar prin asta nu mă refer la banalul fapt că toate lucrurile se fac cu un minim de bun simț, ci mă refer la faptul că muntele e schimbător, că niciodată nu poți fi destul de prevăzător.  Trebuie să fii oricând mai puțin orgolios decât ești în general pentru a putea cuprinde cu mintea toate aspectele de care ar trebui să ții cont acolo sus.  Am învățat că echipamentul adecvat,  pregătirea fizică și mentală sunt doar câteva dintre aspectele care te ajută să ai mereu o imagine clară și de ansamblu. Mi-am amintit că de multe ori planul de acasă nu corespunde cu cel de la piață și că trebuie să fii flexibil și dispus să îți schimbi oricând strategia.  Am învâțat că uneori prea multă experiență îți poate fi dăunătoare, că uneori experiența te poate face să nu vezi lucruri evidente.  Am învățat că este indicat să recunoști în fața colegilor  dacă îți este frică.  Mi-am reamintit că pentru mine contează foarte mult oamenii cu care merg la munte, că poate să plouă,  să ningă și să fulgere dar dacă am un grup de oameni de calitate alături, excursia nu va fi niciodată  ratată. Mi-am amintit că este bine să cunoști o sumedenie de șiretlicuri,  șmecherii pentru a te putea scoate singur din situații limită  dar că este mult mai bine (și mai sănătos) să prevezi situațile și să le eviți în măsura în care asta depinde de tine.  Mi-am dat seama că uneori la munte democrația nu funcționeză și că e nevoie de o persoană care să conducă și că întotdeauna se găsește cineva care să preia poziția de lider și consider că uneori acesta este chiar un lucru necesar (sau cel puțin faptul că eu am nevoie de o persoană  spre care să privesc cu încredere).

M-am bucurat să cunosc prin acest curs o mână de oameni deosebiți cu care aș merge oricând intr-o aventura .
M-am bucurat să te cunosc pe tine cu faimoasa ta omletă, cu sfaturile de părinte grijuliu căruia chiar îi pasă.  Mi- a plăcut mult atmosfera din cadrul ieșirilor.  Mi-au plăcut  serile în care ne strângeam în jurul focului, a mesei, să tragem linie peste ceea ce s-a întâmplat peste zi, chiar dacă mă puneai să vorbesc în fața tuturor.  Poate nu ți-ai dat seama dar în general nu mă simt comod în postura de a avea toți ochii ațintiți asupra mea, nu am veleitați de orator și mă jenez să vorbesc în fața unui grup de oameni.  Acest curs m-a făcut să înfrunt și acest soi de teamă, nu doar pe cea legată de posibilele  pericole care mă pândesc pe munte. Mi-ar fi plăcut să facem și mai multe ieșiri.  Consider că Școala de Iarnă Nahannycamp  2011-2012 a fost o școală foarte reușită, am făcut destul de multe, am primit multe informații folositoare și am legat prietenii promițătoare.  Simt că acesta scoala  mi-a dat  încredere în mine, pozitivă , constructivă care mă va ajuta pe viitor nu doar în ieșirile la munte.

Ar mai fi multe de spus. Ceva ce îmi va rămâne drag din aceasta experienta - cred și sper - pentru tot restul vieții este acea învățătură care spune : "mergi vara cu ochi de iarnă".
Iar ceea ce mi-a placut cel mai mult in aceasta scoala a ta: mi-a lărgit apetitul pentru un "mers corect" la munte și pentru asta îți mulțumesc Dan.

Roxana Patrulescu



Zile triste de vacanta as fi avut, cu experiente sarace in cutia cu comori ale vietii. Din fericire insa, nu am fost privata de placerea aventurii, iar gustul skiului de calitate mi l-am format in numeroasele tabere de ski...mai corect spus, mi s-a format. Dani Glazer mi-a inspirat admiratia fata de munte, mi-a trezit dorinta arzatoare de a cauta locasuri ascunse de ochiul omului obisnuit si de a le pretui. Cu o doza buna de adrenalina, tot timpul stapanita de precautie, ne conducea pe fagasuri care ne furau privirile . Muntele este o lume cu totul fermecatoare care asteapta sa fie descoperita ...
Oare s-a meritat sudoarea, oboseala, truda ?
Fara indoiala !

Dona Indrie , studenta



Asociatia MANA impreuna cu Daniel Glazer, a organizat timp de 5 ani tabere la munte pentru copiii abandonati , copiii strazii si cei expusi factorilor de risc, tabere atat de mult asteptate de ei cat si de noi, organizatorii. De ce asteptate ? Pentru ca Daniel , prin drumetiile pe care le pregateste pana la ultimul detaliu, tirolienele cu farmecul lor , catararile pe stanci sau povestile spuse seara la foc, au un impact deosebit asupra noastra, a tuturor. Si toate acestea ii fac pe copiii de la centru sa uite ca sunt ai nimanui...
Timpul petrecut pe munte cu aceste persoane speciale este deosebit, deoarece vedem schimbari in sufletul lor . Activitatile montane organizate de Daniel sunt un adevarat tratament pentru oameni. De fapt, sunt o terapie ocupationala care  pusa in practica in mediul natural, da roade vizibile : se cladesc atitudini pozitive si transformatoare .
Copiii si-ar fi dorit sa fie cu totii intr-o tabara permanenta cu Daniel , daca se putea ...

Simona Vacariu , sef centru



Taberele cu Dan Glazer au fost intr-adevar experiente faine pe care fiecare adolescent – la fel ca si mine – le va tine minte. Intotdeauna mi-au placut astfel de iesiri, mai ales intr-un mediu cu oameni dedicati si de incredere si cu posibilitati de a lega multe prietenii.
Nu m-au pasionat niciodata activitatile ‘indoor’. Am preferat sa ies cu prietenii in oras, la munte, la ski, la volley, inot etc. Imi amintesc ca asteptam – si inca astept – cu nerabdare iarna pentru ca stiam ca urma sa merg la ski si sa practic sportul care mi-a placut de mica. Ca orice tanar, vedeam taberele de ski ca o oportunitate de a-mi etala talentele si de a socializa cu persoane noi.Ceea ce asteptam sa aud de fiecare data cand ma inscriam la o tabara de ski era numele lui Dani. Imi amintesc foarte clar prima data cand m-am intalnit cu el: era pe partie la Straja....eu ma dadeam rotunda skiind in stilul care credeam ca e cel corect, cand ma opreste Glazer si incepe sa vorbeasca despre mine (de fata cu grupa de incepatori, cred)... am inceput sa ma umflu in pene crezand ca urma speech-ul: ‘asta e cea mai faina si talentata skioare pe care am vazut-o’. Problema e ca propozitia a inceput cu : ‘asa sa nu faceti’ Na, pai de atunci n-am mai skiat la fel. Am stat pe capul lui sa ma invete corect, stil care-mi inspira si mai mult drag pentru sportul asta. Culmea e ca nu mi-a picat prost nici o secunda, chiar si atunci cand mi-a zis ce nu fac bine. A fost totul sub forma de joc, competitie si multa lauda cand reuseam sa ma prind de tehnicile pe care mi le explica.
Sunt amintiri tare faine care-mi aduc si acum un zambet pe fata (nu ca as fi tare batrana) ! Sunt sigura ca daca l-as mai prinde pe Glazer pe o
partie as sta scai dupa el sa ma mai invete cate ceva.

Giulia , studenta



O tabara minunata ! Imaginati-va zapada pufoasa, aerul proaspat de munte, schiurile lunecand, soarele stralucind timid, ceaiul fierbinte de fructe, cabana calda si primitoare, mancarea delicioasa, povestile spuse noaptea tarziu, nu in ultimul raind instructorul nostru rabdator, glumet dar ferm cand e cazul si veti vedea o tabara de vis in care, mai toti participantii am invatat ce inseamna cu adevarat cuvantul "echipa"

Radu Stefanescu, 14 ani



Dan, trebuie sa-ti multumesc pentru modul in care ai setat ritmul drumetiilor montane, pentru explicatiile despre marcaje, poteci, padure, ce sa faci si sa nu faci la munte,etc. Multumesc pentru rabdarea de care ai dat dovada si ca nu ai fortat lucrurile. Cat despre jocurile tale, numai cuvinte de lauda. Ne-am simtit excelent !
Baiatul meu a fost pentru prima data pe munte. A invatat sa-si dozeze energia si sa fie pregatit mental pentru a merge pana la destinatie. Acum sunt foarte bucuros ca pot include muntele in viitoarele iesiri cu familia mea. Mi-a placut efortul si am rezistat( cu sudoare, cu motivatie mentala si fara abandon...). Si ce-i mai frumos, am redescoperit sentimentul acela placut cand te prabusesti obosit pe muschiul de pe jos, iti refaci fortele si pleci mai departe si mai ales cand realizezi ca ai ajuns la destinatie...
Oamenii pe care i-am intalnit sunt meseriasi. Am invatat impreuna multe si ne-am inteles bine.
Ca o concluzie, totul a fost o reusita. Cazarea a fost buna, mancarea excelenta si fff multa. Singurul minus - timpul prea scurt.

Iti multumesc pentru tot si sper sa pot veni si la anul.

Razvan Margine



Participand in excursii cu Dan Glazer, am invatat multe lucruri care ma ajuta nu numai in viata de zi cu zi, ci care ma ajuta si in formarea caracterului si gandirii.
In primul rand, am invatat sa lucrez in echipa, "sa fur meserie", sa ma descurc in situatii extreme fara sa intru in panica si sa schiez. Am invatat ca nu intotdeauna traseul cel mai scurt este cel mai sigur si usor, am invatat sa montez un cort, sa fac multe noduri interesante si folositoare si sa am grija de mine. De asemenea,ca hidratarea pe munte este foarte importanta.
Astfel, riscul cat si perseverenta trebuie sa fie in balanta, fiind calculate in functie de situatia data.
Nu in ultimul rand, am aflat ca frumusetea peisajelor din Romania cu greu poate fi comparata. A fost o experienta din care am avut foarte multe de invatat, lucruri pe care le voi tine minte toata viata si cred ca ma vor ajuta tot timpul.

Oana Simcelescu, 14 ani



Eu am fost in taberele cu Dan si Dana vara si iarna. Am invatat regulile de baza ale supravietuirii. M-am catarat si am invatat sa escaladez o stinca. De asemenea am invatat sa facem diferite noduri in care sa avem incredere. Am facut multe drumetii, am vazut cel mai mare lac glaciar din tara si nu in ultimul rand am invatat sa schiez.

Razvan Albu, 14 ani



Imi aduc aminte cu mare bucurie tabara de vara din Retezat, care a fost una din putinele tabere preferate.
In aceasta tabara am experimentat foarte multe lucruri care ne ajuta in diferite momente din viata, de exemplu: am invatat noduri de alpinism cu care sa ne legam, ne -am catarat, am mancat cu bete chinezesti, am invatat sa facem hamacuri si sa le folosim, am lucrat in echipa si ne-am ajutat unii pe altii.
In aceasta tabara am calatorit foarte mult prin munti. In Retezat a fost foarte frumos, peisajele au fost minunate si vremea la fel. A fost o adevarata provocare sa urcam pe diferite forme de relief, dar a fost si foarte greu, mai ales pentru ca eu sunt o persoana care am rau de inaltime si la un moment dat mi-a fost frica sa merg mai departe dar colegii mei si ghidul nostru, profesorul Dan m-au incurajat si am mers pana la capat si am ajuns cu bine. In aceasta tabara mi-a placut foarte mult deoarece mi-am facut si prieteni noi, am participat la tot felul de jocuri educative si de echipa si m-am simtit minunat.
Intr-o zi ne-am catarat pe niste stinci si au fost cele mai inedite trairi si o experienta deosebita.
Dar, ce nu voi uita cu siguranta din aceasta tabara, a fost faptul ca Dan ne-a jucat intr-o seara o farsa mie si colegelor mele de camera deoarece faceam galagie si nu vroiam sa dormim, iar in urma acestei feste ne-am speriat dar si ne-am distrat foarte tare.
In urma tuturor acestor intamplari minunate pe care le-am trait in tabara cu domnul diriginte, cu Dan si Dana, mi-au ramas amintiri placute pe care nu le voi uita niciodata si chiar as dori sa le reancerc sperand ca se vor mai face astfel de tabere deosebite si pline de aventura si evenimente, care m-au facut sa ma simt extraordinar acolo, impreuna cu toti colegii si prietenii mei.

Diana Iovin, 14 ani



Mie mi –a placut mult in tabara de schi de la Staja pentru ca am invatat sa schiez. Profesorul nostru de schi, Dan,a fost un professor rabdator care ne-a invatat sa schiem intr-un timp foarte scurt. Jocurile care le-am facut in tabara mie mi-au placut mult pentru ca erau foarte interesante si educative.

Lucian Veltanescu, 14 ani



Muntele a fost cea mai mare si transformanta descoperire din viata mea. Mersul pe munte mi-a deschis mintea si m-a facut sa privesc lumea cu alti ochi. Pot afirma cu usurinta ca datorita mersului pe munte, un lung sir de succese au urmat in viata mea, fiecare ghidat de invataturile pe care le-am acumulat pe munte. Cu fiecare iesire la munte, am inceput sa apreciez din ce in ce mai mult, fiecare varf, rau, brad, nor, pietricica sau fulg de nea. Aceasta a fost piatra de temelie pentru ceea ce a urmat, "cunoasterea de sine"
Am invatat sa-mi cunosc limitele umane dar si sa le depasesc. Am realizat ce fel de persoana sunt, care imi sunt calitatile si defectele. Am reusit sa cunosc liberatea, pe care doar in natura o poti experimenta cu adevarat. Sa te simti liber in conditiile in care, pana in acel moment, simteam ca societatea ma "striveste", a fost ceva extraordinar pentru mine. Am gasit in munte un refugiu, un loc unde ma incarc cu energie, ma relaxez, un loc unde uit de toate problemele pe care le am si de cele mai multe ori, la intoarcere, vin si cu solutii la acele probleme.
Cea mai mare descoperire care s-a datorat muntelui a fost constientizarea puterii gandului si a visului. Orice iti doresti in lumea asta se indeplineste daca il doresti cu adevarat. Sa ai un vis, o aspiratie, este poate cel mai interesant lucru pe care il poti face in viata. Cand am realizat ca desi eram un adolescent, visele mele puternice de a ajunge in Alpi, Caucaz, Thien Shan, pe culmi inalte si dificile, au devenit realitate, mi-am dat seama de potentialul descoperirii mele. Astfel, sunt convins si simt cu adevarat in toata fiinta mea ca orice imi doresc poate deveni realitate.
Mergeti la munte si simtiti pe propria persoana. Muntele va ajuta sa va autocunoasteti si va ofera uneltele de a razbi in viata. Este o escapada din societate, o intoarcere la "inceputurile" pe care le-am ignorat prea mult. Suntem parte din natura si trebuie sa realizam acest lucru. Va doresc cat mai multe iesiri la munte si explorare captivanta!


Sergiu George Jiduc, student la University of Edinburgh



Am fost dusa la munte de mica. Aniversarea de la 2 ani am sarbatorit-o la Cabana Pietrele. Doream sa intalnesc un spiridus al muntelui care sa-mi devina cel mai bun prieten...
La 5 ani am urcat pe varful Retezat si la 10 pe varful Moldoveanu La 12 ani am urcat pe Mont Blanc si peste un an am urcat pe varful Uhuru (5895 m) din Kilimanjaro si am devenit cel mai tanar roman care a urcat pe Acoperisul Africii.
In ascensiunile mele am invatat ce-i un echipament bun si ii multumesc lui Dan Glazer ca nu am suferit de frig datorita echipamentului Nahanny. Am mai invatat ca exista viata in afara computerului si a televizorului. Ca este minunat sa calatoresti si sa -ti faci prieteni in toate colturile tarii si a lumii. Am invatat ca lumea este minunata si asteapta s-o descoperim. Ca munti frumosi sunt peste tot. La fel, si oameni buni. Ca noi copii, nu avem nevoie de multe lucruri pentru a fi fericiti. Ca orice experienta in mijlocul naturii te face mai indraznet si un om mai bun...
Haideti in natura ! Haideti in drumetie si in tabere la munte ! Nu vei regreta niciodata !

Alexandra Marcu, 13 ani



Cateodata te indepartezi de tine... Esti invelit in monden,cu televizor si calculator, pierzi noptile si mananci “de la reclame”. Natura si muntele mi-a amintit de mine si am schimbat tot ! Am crezut ca o sa fiu singur, dar am intalnit si alti “singuri”. Cu acesti noi prieteni am putut discuta despre carti, muzica, probleme de viata, de suflet. Cercul s-a marit. In aceasta “familie largita” am adus noi membri, parinti si copii. Acum, in afara de antrenamentele zilnice alaturi de cei 60 de sportivi, merg la munte. Am vise, planuri, dorinte si acestea toate ma tin in priza – simt ca traiesc. Respir si ma bucur de florile de mar si cires in fiecare primavara si transform … viitorul in amintiri…
Copii,muntele te educa ! Lasa-te invatat !

Ionut Stefanescu, profesor de educatie fizica si sport,alpinist si om de munte, antrenor de arte martiale



La scris este mai greu, ma descurc mai bine cu matematica...
NAHANNY CAMP Scoala de Primavara: intalniri interesante, subiecte sau invitati care au tinut interesul viu, lucruri noi, lucruri stiute sau care ar trebui repetate la nesfarsit (doar asa ti le insusesti ca obiceiuri).
Despre iesirea din crovuri, incep cu oamenii. Diferiti, atat ca pregatire profesionala, domenii diferite, experienta. Mi-a placut faptul ca, diferiti cum am fost, am gasit lucruri comune intre noi. A fost genul de iesire unde ai tinut lucrurile cat mai "safe", si un loc in care am gasit oameni cu care as mai impartii o tenda sau un bivuac.... sau ultimele guri de apa din sticla. Vis a vis de ghid... trasee interesante. Ceea ce am apreciat a fost ca ai stiut cand sa motivezi si cand sa incurajezi, sa tii moralul la un nivel ridicat ("hai, bravo, bun asa").
Concluzia. Da, a fost o alegere buna. Atat cursurile cat si iesirea (in cazul meu doar una) si sper ca Scoala de Iarna va fii cel putin la fel de captivanta.

Marius B



Sunt o persoana care crede in miracole si cred ca nimic nu este intamplator... totul se intampla atunci cand trebuie sa se intample. Pentru mine, NAHANNY CAMP a insemnat foarte mult, a fost ca un miracol care m-a ajutat sa constientizez trecerea din trecut in prezent, prezent in care am redescoperit pasiunea vietii mele, mersul pe munte. Ma bucur mult ca am participat la iesiri alaturi de NAHANNY CAMP. Aici am cunoscut oameni minunati alaturi de care am strabatut poteci neumblate (sub aripa ocrotitoare a lui Dan Glazer, un om deosebit care prin harul si atitudinea pe care o are, stie sa te faca sa te simti mereu bine cu tine insuti acolo sus pe munte, unde conditiile cateodata nu sunt dintre cele mai prielnice..). Mi-s-a oferit sansa sa particip si la canyoning, care a fost o experienta uluitoare, ceva ce nu se compara cu nimic din ce am trait pana acum. O succesiune de stari minunate, o explozie de adrenalina, o constientizare permanenta a frumusetii locului dar si al luptei cu emotiile si apa rece. Toate acestea sub indrumarea lui Dan si al lui Dragos, doi oameni care prin pregatirea si prezenta lor iti dau siguranta, incredere in fortele tale si nu in ultimul rand o imensa bucurie, bucuria da a fi acolo!
Aceste excursii montane, pentru mine, au dat valoare mai mare lucrurilor cu adevarat importante din viata mea.
Multumesc Dane pentru aceste trairi minunate!

Silvia F



A fost odata ca niciodata...un vis si totodata o realitate despre "Oameni frumosi si locuri care te transforma..." Am deschis ochii si m-am inscris la primul curs teoretic NAHANNY CAMP. Aici am invatat multe lucruri, incepand cu acordarea primului ajutor. Am invatat ce este esential sa luam cu noi in turele de aventura si multe altele de care ne vom aminti de fiecare data cand vom pasii "cu toata talpa" pe munte. Totul, pornind de la detaliile tehnice pe care Dan Glazer nu oboseste sa le tot repete, pana la faptul ca la prima catarare poti spune:"mi-e frica!"
A fost o poveste dintr-un concert pe care l-am interpretat fiecare dintre noi, invatand din ce in ce mai mult..., care a culminat cu ultima iesire, la canionyng, acolo unde "sunetul" s-a auzit impecabil, curat si cristalin (nu degeaba am tot exersat, iar acustica din canion ne-a ajutat mult) la fel ca si apa din cascadele prin care am trecut. Intreaga orchestra, dirijata admirabil de Dan, a dat tot ce avea mai bun!
Sunt acum un om mult mai bogat sufleteste, bogatie care nu se masoara in bani ci in imagini, mirosuri, gesturi, culori, sunete, amintiri. O panoplie de senzatii, intamplari si sentimente din imensa generozitate a creatiei divine...de care doar trebuie sa profitam din plin!

Stela



Ca si lucruri invatate cred ca au fost multe, multe lucruri practice, dar poate si mai multe lectii de viata. Am venit la curs fiindca imi era frica de ideea de munte iarna. Muntele si alergatul sunt metoda prin care eu reusesc sa uit de stresul si frustrarile de la job si motivul pentru care pot sa duc mai departe atatea lucruri in paralel. Am nevoie de efort fizic ca sa uit de probleme si sa pot rade in voie.  Somnul cel mai bun e acela dupa o tura lunga, cand nu ai vazut decat lucruri frumoase, cand toate problemele sunt departe si esti liber ca pasarea cerului...
De obicei sunt genul care-si pune un target si munceste pana il obtine. Nu-mi place sa renunt si vreau sa-ti multumesc Dan ca ai insistat sa vin la examen, ma durea cumva ca tocmai acum s-o las balta si as fi regretat daca se intampla asa. A fost foarte frumoasa prima mea vizita in Retezat!
Deseori am lasat deoparte amicii, familia, hobbiuri, odihna pentru munca, dar munca este suficienta, banii poate nu-s suficienti ca sa cumparam ultimul model de clapari. Dar le ce ne servesc daca in final nu avem timp/sanatate ca sa ne bucuram de ei? Asa ca pentru prima data am pus in cui perseverenta asta dusa la extrem numita incapatanare si am renuntat. E si asta o lectie...
Cred ca cel mai mult mi-au placut la cursul acesta oamenii deschisi(pe care as dori sa-i mai am ca parteneri de excursii montane) si modelul pe care l-ai dat tu, Dan. Tu faci cu foarte multa pasiune ceea ce faci si asta se simte. Totul vine de la sine, natural, firesc, fara incrancenare. Intr-o zi am sa-ti zic si eu ca si Calin ca traiesc un vis, ca fac exact ce-mi place si ca sunt exact unde mi-am dorit sa fiu si cred ca schimbarea asta de job a venit la momentul potrivit. E un inceput bun si asta...

Mihaela B



Vreau inca o data sa-ti marturisesc ca ceea ce faci tu este de apreciat. Mie cel putin, scoala aceasta de iarna mi-a schimbat planurile cu cel putin 50%, ceea ce ma bucura...si acum sunt foarte entuziasmata de aceasta schimbare, de noile mele planuri.
Ne vedem la Scoala de Primavara Nahannycamp 2013!

Isabela Bianca Bucur



Nu stiu daca si in anii trecuti ai avut participanti la fel de buni, dar colegii de acum sunt grozavi. Oameni cu caracter frumos, empatici, care sar in ajutor, te sprijina oricand. Cred ca acest aspect este unul dintre cele mai importante intr-o activitate de genul acesta. Cand am primit invitatia pe facebook pentru a participa la Scoala de Iarna Nahannycamp, mi s-a aprins un beculet... Nu stiam ce presupune, nu stiam pe nimeni, nu stiam cine vine sau pe cine o sa intalnesc dar am zis ca vin macar la o prezentare ca sa vad despre ce-i vorba...si mi-a placut, evident!
Este tare misto ce faci tu, o ocazie buna sa gusti din placerile vietii. Felicitari!

Florina N


Tabara de aventura montana Herculane 2013


       Tabara Nahannycamp nu a fost pentru mine doar o tabara. Da, a inceput ca oricare alata tabara in care am fost pana atunci, cu linistea stanjenitoare provocata poate de incapacitatea de a ne exterioriza emotiile unei noi experiente sau de greutatea reluarii unei prietenii dupa o pauza de-o vara, un inceput de tabara in compania unor colegi ametiti, care nu-si recunosc bagajul...
      Ce nu stiam atunci, era ca, dupa o saptamana, linistea stanjenitoare nu-si va mai gasi locul printre conversatiile interminabile, colegii ametiti imi vor deveni prieteni dragi si instructorul "chelios" - asa cum s-a prezentat Dan - urma sa fie un stalp de ajutor pentru noi toti si, de ce nu, unul dintre oamenii care au avut un rol in maturizarea noastra.
      De povestit sunt prea multe, nu am de gand sa fac un rezumat. Stiu insa ca, incepand de la Cheile Tasna, trecand la Mtii Mehedinti si Cernei, fiecare moment este bine intiparit in mintea si sufletul meu. Vreau sa-i multumesc lui Dan pentru ca a acceptat provocarea de a lua in grija un grup de bucuresteni  "miserupisti" cu fite si cerinte juvenile, avand in vedere ca majoritatea dintre noi am trecut pentru prima data printr-o experienta de genul acesta.
      Eu una m-am indragostit complet si irevocabil de tot ceea ce inseamna drumetii, trasee montane, natura, oameni ai locului si ma gandesc cum pot trai fara munte!? Daca esti dispus sa oferi respect si dragoste pentru toate acestea, lumea magica a muntelui este deschisa oricui vrea sa invete, sa primeasca lectii valoroase de viata...
      Deci, ce a insemnat tabara Nahannycamp pentru mine? O usa deschisa pentru schimbare personala!

                                                                                                                             Miranda, 15 ani - Bucuresti


Miranda


Scoala de Primavara 2013


       Nu cred ca mi-ar ajunge nici 500 de randuri pentru a descrie ce a insemnat pentru mine "examenul" din Retezat de la Nahannycamp...
       A merge la munte reprezinta evadarea intr-o alta lume, una in care timpul parca sta in loc. O lume plina de mister si liniste. Pana sa merg in Retezat, eram obisnuita cu alt fel de drumetii montane. Nu stiam ce inseamna un traseu mai lung si dificil de parcurs... Acum stiu!  Aceasta experienta m-a facut sa ma cunosc mai bine si sunt mandra ca am reusit sa ajung la finalul scolii. Pentru asta, un rol binemeritat l-a avut intreaga echipa a Scolii de Primavara si ii multumesc foarte mult pentru asta.

                                                                                                                                    Maria, 20 ani

Maria


Scoala de Primavara 2013


        Dan, voi depasi 5 randuri...pfff....este tare greu sa scrii putin, ca daca nu ziceai "nu mai mult de 5 randuri" cred ca faceam introducerea la un roman.
       De fiecare data inainte de a merge la munte imi pun un stegulet in harta din mintea mea si tot timpul tintesc spre acele locuri. 
       Mi-am dorit asa de mult sa pun piciorul pe Retezat, Judele, Peleaga si ma bucur ca am avut ocazia asta cu Nahannycamp, ca am reusit, ca m-am simtit tot timpul protejata si in siguranta. Am invatat ca implinirea si satisfactia cand urci muntele trece prin ...durere si transpiratie! Si ce-i mai important, fac asta impreuna cu oameni care gandesc la fel ca mine(sau poate eu ca ei...).

                                                                                           Ema, 20 ani  -  studenta

Ema

NU rata urmatoarele programe

13 - 18 august 2017NAHANNYCAMP - TABARA PENTRU COPII SI TATICI din Valea Cernei, 13 - 18 AUGUST 2017


Salut!

Asta este o invitatie  pentru tine si pentru copilul tau la ceva diferit. Nu stiu daca ai mai auzit de asa ceva, iti pot marturisi insa ca functioneaza si da roade.  Nahannycamp - Tabara pentru Copii si Tatici poate fi o aventura traita de tine si copilul tau. Este un mijloc pe care orice tata il poate folosi pentru a experimenta momente de neuitat alaturi de copiii sai intr-un cadru special, intr-un cadru natural de exceptie.

Tu esti tatal care inspira sau transpira...?
detalii

7 ianuarie 2017NAHANNYCAMP - SCOALA DE IARNA, 7 Ianuarie 2017. Pledoarie pentru siguranta montana.

           De prea multe ori invatam prea tarziu ce este cu adevarat important. Pe munte iarna, mai mult ca oriunde altundeva, vei deveni exact ce te pregatesti sa devii in acest moment. O solida experienta nu se face la curs sau la o scoala de profil. Acestea insa sunt fundamentale pentru a practica de la inceput si corect activitati cu un anumit grad de risc.
          Scopul Nahannycamp in Scoala de Iarna 2017 este ca participantii sa preia cunostinte, sa caute solutii, sa gandeasca planuri de actiune si apoi sa-si asume responsabilitatea. Astfel, relatia lor cu instructorii si ghizii nu va mai fi una de dependenta, ci una de parteneriat.
          Nicio tehnica sau reteta din lume nu ajuta prin simpla ei existenta. Cheia este PRACTICA. Prin urmare, o scoala montana de iarna nu este completa daca nu te implica repede iar implicarea presupune sa lucrezi cu tine. Scolarizarea noastra este o experienta de invatare aplicata, mai solida de la an la an. Ceea ce stim deja + ceea ce invatam in continuare + ceea ce experimentam la aceste scoli ne determina sa ne focalizam atentia pe ce vrem sa obtinem(SIGURANTA pe munte iarna) si pe ce dorim sa evitam(PERICOLUL ZAPEZII).
          Iti spui probabil ca te mai gandesti, ca nu esti in stare, ca nu-i pentru tine, ca n-ai bani, timp sau echipament suficient. Poate ai dreptate. Deciziile bune insa si alegerile intelepte se iau din timp, nu mai tarziu, mai ales iarna pe creste... Daca nu esti pregatit suficient acum, ia decizia, accepta provocarea si fa alegeri corecte pentru a ajunge sanatos pe varf si ...acasa. Fa un pas inapoi pentru a castiga perspectiva si apoi altul in fata pentru a te implica in pregatirea ta hivernala!
         Scoala de Iarna Nahannnycamp 2017 poate fi o etapa in cariera ta alpina. Se pare ca, in tot ce ni se intampla exista un motiv, motiv ce ne este favorabil pe termen lung, chiar daca la inceput nu pare asa...
         Desfasurator cursuri si activitati, costuri.
- Sambata 7 ianuarie ora 10, deschiderea...

detalii

WORKSHOP DRUMETIA ALPINA DE IARNA / SCHI DE TURA: Circuitul Caldarii Stevia cu urcare pe vf. Retezat

   Pentru descriere, cunostinte si echipament necesar vizualizeaza "Workshop Drumetia de Iarna" al acestui site(stanga fundal negru).
              Organizare / Desfasurare / Costuri
                         1. Transport cu masini...
detalii

WORKSHOP DRUMETIA ALPINA DE IARNA/SCHI DE TURA - vf. Peleaga

       Pentru descriere, cunostinte si echipament necesar vizualizeaza "Workshop Drumetia de Iarna" al acestui site(stanga fundal negru)
       Organizare/Descriere/Costuri
           1. Transport cu...
detalii