Peste 20 de persoane au participat weekendul trecut la primul atelier al Scolii Nahannycamp – drumetia montana. Colesa adevarata facuta de padurar la el acasa, lapte, smantana si branza pe alese, crumpi copti in soba ruginita din curte, somnul in corturi, stele deasupra ta, linistea de dimineata pe care doar pasarile padurii si murmurul raului o imbogatesc atunci cand tragi fermoarul casutei de panza, rapaitul ploii pe tenda, oboseala traseului, lemnele carate pentru foc, toate ne-au redat din nou acel gust dulce amarui la care nu renunti cu usurinta…farmecul care nu va fi niciodata egalat de confortul pensiunilor…
O multime de forme de relief carstic, uriase doline de zeci de metri, cetati, bastioane, colosi, creneluri calcaroase, canioane si chei, sectoare carstice impresionante – tezaure de frumusete ale naturii, pereti inalti, zvelti si cenusii cu fisuri si grote ascunse-n ei, blocuri stancoase ruiniforme, jgheaburi de piatra, perdele de grohotisuri, maretia solemna a Arjanei, toate niste superbe perspective care ne-au bucurat sufletul si ne-au incantat privirea la toti cursantii.
Parauri cristaline, cascade pravalite pe terase, vechi mori de apa, izvoare amenajate cu migala si bunatate sufleteasca, ape minerale clocotind, poteci care vin sau pornesc spre locuri neumblate, locuri misterioase dosite dupa paravane stancoase, toate cu un aer de poveste si-au facut loc in inimile noastre.
Efort, transpiratie, un pic de durere, mers prin parauri inghetate, baie in cascade inspumate, arsi de soare sus pe creasta, am incheiat cu bine si de aceasta data tura noastra.
CE-AM INVATAT DIN NOU PE MUNTE?
1. Ca viata se extinde proportional cu indrazneala noastra.
Curajul nu inseamna absenta fricii. Curajul inseamna sa faci ceea ce-ti este teama. Este puterea de a te desprinde de familiar si a patrunde pe teritoriu strain(ironia este ca cei care NU au curaj sa-si asume riscuri si cei care AU curaj sa faca acest lucru sunt stapaniti de acelasi sentiment de frica. Singura diferenta poate, este ca, cei care nu risca se tem de lucrurile marunte…).
2. Curajul incepe cu o lupta interioara
Am fost patru feluri de oameni care am facut o echipa de isprava: cei care am evitat sa facem ceva(sau nu), cei care am intarziat in luarea unei decizii(sau nu), cei care am renuntat usor(sau nu), si cei care am facut orice(aproape), ca sa ne atingem scopul.
3. Indrazneala deschide “usile”(perspectivele).
Vorba unui preot: “Nu te teme ca viata ta ajunge la sfarsit, ci de faptul ca nu va avea niciodata un inceput”.
Va felicit pentru alegerile facute, pentru comportament, pentru spiritul de “servitudine”, de sprijin si ajutor intre voi, si va doresc succes in continuare la Nahannycamp.
Dan Glazer