Unul dupa altul, doua weekenduri pe munte. Tehnica alpina plus a doua aplicatie a Scolii de Primavara Nahannycamp – parcurgerea celui mai frumos sector de creasta al muntilor Mehedinti( vf Stan, Crovuri, vf. Pietrele Albe, vf. Tasna, Cheile Tasna). Impreuna, aproape 30 de oameni din cele doua ture, frumosi, tineri si vigurosi s-au bucurat de o vreme excelenta si un timp la fel de fain petrecut impreuna.
Din nou prin poieni la corturi sau hamacuri suspendate-ntre copaci(balanganeala de bebelusi sub stele sclipitoare), lemne arse in taina noptii, cerc de prieteni imbratisand caldura focului, sfioasa luna-candelabru luminand plapand in negura, miros de iarba cruda, adiere de briza blanda risipita dinspre Dunare…
Trebuie sa existe un echilibru intre indrazneala de a visa si realitatea in care te gasesti pe aceste meleaguri? Inca o data probabil, majoritatea participantilor si-au dat seama ca suntem mai mult decat produsul mediului in care traim…si invatam sa apreciem asta din ce in ce mai mult la Nahannycamp. Asa cum prin sete corpul cere apa, in launtrul nostru, natura descopera o foame spirituala poate inzecit amplificata pe munte.
Popas nocturn in lumi pierdute. Jurasic. Ciudate sentimente, stranii intamplari, rataciri inexplicabile pe-a marcajului directie…Amintiri de peste zi: grupuri, oameni de munte, tinere sotii insarcinate, barbatii lor strangandu-le cu drag de mana. De la ranite serioase, cu saci, corturi si saltele, pana la maini varate-n buzunare, bocelute-n spinare…Coborarea de pe Stan, prin Beletina, Crovul Mare, Porcului, Medved, imbuibare cu frumos si poezie, aparate tacanind imortalizeaza: povestea-i realitate! Franturi de herghelii odihnind in crovuri, manzi pitici tolaniti la soare. Amurg in asteptare…
Somnul vine greu. Ganduri, vise, planuri, meditare…idealuri, imagini despre evenimentele pe care le doresti, despre situatii care te ajuta sa mergi mai departe…idealul poate nu exista in afara mintii si nu este realizabil…el presupune ca totul sa fie perfect…viata este, in cel mai bun caz, dezordonata…si tot asa…
Clinchet de carabiniere, corzi filate prima data, asigurari si noduri, rapel si catarare, mica tiroliana-mare amanare…Emotii, mai in gluma mai pe bune, aninari in scripeti, pendulari “in spatiu”, aterizari fortate. Strandul de la miezul noptii, nelipsita cloaca, toate completand traditia.
CE INVATAMINTE AM TRAS DIN ZILELE PETRECUTE ACUM PE MUNTE?
1. Punctul de pornire al tuturor realizarilor este DORINTA.
2. Dorinta puternica atrage dupa sine ACTIUNEA.
3. O actiune are intotdeauna riscurile sale, dar acestea sunt mult mai reduse decat riscurile inactivitatii confortabile.
Soare,
Dan Glazer